Desp(re)ărțire

Mulțumesc că m-ai făcut să mă simt din nou goală, seacă, fadă, fără început și fără sfârșit. Aproape că uitasem cum este să suferi din dragoste și cum este când mergi la somn cu un nod în gât, să adormi greu, pentru că îți faci zeci de scenarii, să îți înghiți lacrimile, să îți înghiți vorbele, promisiunile și naivitatea, iar amintirile să vrei să le înghită pământul. A doua zi te trezești la fel, nimic nu este schimbat, aceeași stare, aceleași sentimente. Nici măcar pe telefon nu apare vreo schimbare. Mesajele de la el au încetat să mai curgă, așa cum se întâmpla înainte. Deși fiecare zi este la fel, totul este schimbat. Crezi că totul s-a stricat atunci când s-a terminat, dar adevărul este că s-a stricat din momentul în care a început. Unii oameni vin în viața noastră pentru a ne da o lecție, nu pentru a rămâne. Te întrebi însă câte lecții trebuie să mai primești până în momentul în care vei găsi într-adevăr pe cineva care să stea, să învățați împreună. Până atunci, aștepți. Te simți singur și ești singur, oricâte persoane ai avea în jur. Asculți melodii triste, cu versuri pe care tu nu ai tăria să le spui. Îi urmărești profilul de facebook, poate verifici când a fost online pe WhatsApp. Uneori, ai dorința de a-i trimite un mesaj, dar îți vii repede în fire. Tresari când vezi că este cu altcineva, chiar dacă te așteptai să fie așa. Fiecare confirmare că este bine și fără tine face durerea și mai mare Cu timpul trece, căci toate trec. Dar vin altele... Vei face din nou aceleași prostii, vei alege din nou oameni greșiți, vei suferi, vei mai plânge. Dar cel mai important este că vei mai iubi, deci nu-ți pierde cumpătul și speranța. Toate la timpul lor.

.

Ai simțit vreodată că ai strâns prea multă durere și că nu îi mai poți face față? Te-ai simțit vreodată singur și neînțeles? Singur pe lume... atât de singur, încât nici dacă ești înconjurat de persoane importante din viața ta nu poți umple golul din tine?
Un gol imens, cu margini ce se surpă pe zi ce trece...
Așa mă simt eu astăzi. Nu este prima dată, dar ideea este că nu te poți obișnui niciodată cu durerea asta, astfel încât să devină suportabilă. 
Nu știu ce să mă mai fac cu mine. Sunt o epavă, nimic nu mă poate face să mă simt mai bine acum. Nimic din ce pot face eu, pentru că durerea nu a plecat de la mine. Am fost dezamagită și rănită de prea multe ori și m-am săturat.
Am fost respinsă și ignorată. Nimic nu doare mai tare. Ce să mă fac? Am încercat să joc rolul de fată dură, rece și indiferentă, pot să joc multe roluri, să afișez multe fețe, și nu pentru că sunt o prefăcută, ci pentru că vreau să mă apăr. Dar orice scut de protecție aș folosi, la sfârșitul zilei, când rămân doar eu cu mine, trebuie să îl dau jos. Și dore la fel de tare...

24.03.15

Help, I'm alive

:)

amintiri de nicaieri

Amintirile sunt singurele care raman neschimbate, cand toti ceilalti se schimba...

Iti multumesc pentru amintirile frumoase, iti multumesc si pentru durere. Suntem oameni si gresim, sunt sigura ca a fost o greseala sa-mi provoci durere, dar din greseala ta am avut de invatat ca pana si oamenii pe care ii iubim, ne pot distruge, in loc sa ne cladeasca. Am invatat sa fiu tare... Nu mai plang in fata oamenilor, nu imi mai arat slabiciunile. Azi nu mai plang din cauza ta, azi zambesc datorita tie.

Am invatat, intre timp, ca sunt pierderi mult mai greu de suportat, cu adevarat zdrobitoare. Nu mi-am imaginat cum este, pana cand nu am suferit una. 

Oamenii cu adevarat importanti din viata unui om sunt putini. Am pierdut de tot unul, asa ca azi ma bucur sa te las in pace, sa fii fericit, dar sa traiesc cu gandul ca esti bine si ca esti inca prezent.

Sa ai grija de tine...

"I remember that time you told me

You said, "Love is toching souls."

Surely you touched mine.

'Cause part of you pours out of me

In these lines from time to time."

zămilsire

Mai am doar o amintire ștearsă a zilelor petrecute cu tine. Te simt îndepărtat și cred că totul a fost doar în imaginația mea, că eu te-am zămislit în gândurile mele și că tu n-ai fost niciodată, cu adevărat, parte din viața mea. Tu n-ai fost real sau cel puțin, vorbele pe care mi le spuneai nu au corespuns cu realitatea. Real a fost doar ce am simțit eu. Și până la urma urmei, doar cu asta m-am ales: cu ce am simțit sau simt.

Totuși, dacă tu, așa cum te știu, cum te simt, cum te cunosc, ai fost creat de mine, de ce nu te pot ucide la fel de ușor cum te-am născut în mine?

15.03.15

Oare când va înceta să îmi facă rău existența ta și când nu o să îmi mai pese?

M-am săturat să fiu doar eu cea care își amintește. M-am săturat de tine de tot...

Pentru prima dată încep să fiu genul de om care se gândește la eșecurile din trecut ca la niște regrete. Regret ce ai fost pentru mine și regret că ai fost. Regret că ai însemnat ceva. Regret prostiile făcute și aș vrea să fi fost altfel. Nu mai vreau lecții, vreau doar uitare...

Urme și cicatrici

Despre dragoste se găsește tot timpul câte ceva de spus. Fie am iubit, fie iubim, fie suntem pe punctul de a o face. Toată viața ne învârtim în jurul prăpastiei dragostei și din când în când alunecăm în capcană, fiindu-ne apoi foarte greu să ieșim din nou la suprafață. Este unul dintre cele mai dureroase momente și această cădere lasă întotdeauna urme adânci, greu de vindecat. Dragostea trece, rămân doar cicatrici care ne dor de fiecare dată când le atingem...

Prea târziu

Tic tac, tic tac... se face târziu.  Este târziu în mine și este târziu pentru noi. Mă dor mâinile, căci prea mult am tras de tine și mi se închid ochii, pentru că știu că nu o să te mai văd niciodată. Continui să cred, totuși, într-o poveste cu final fericit și încă sper că rănile lăsate pe inimă se pot vindeca într-o bună zi.

Memories & songs

Vrei să îţi păstrezi amintirile mai mult timp? Asociază întâmplări importante cu diverse melodii şi ascultă melodiile respective din când în când...
Passenger - A Thousand Matches

"Decât să întrebi o femeie cu câți bărbați s-a culcat până acum, mai bine îi dai două palme. Răspunsul onest la o asemenea întrebare nu-i poate fi decât defavorabil, oricât de dezgolit de prejudecăți l-ai aștepta. Cu unul singur e răspunsul care stârnește ori ilaritate dezlănțuită (Ce toantă!), ori neîncredere gata să dea în clocot (A naibii ipocrită!). Cu trei pare a fi răspunsul standard al celor care evită adevărul legat de un asemenea subiect fără draperie. 'Iubitule, tu ești al doilea' e ceea ce bărbații vor să le fie șoptit la ureche de foarte aproape. 
[...] Cele mai multe dintre noi au vrut din toată inimă să se mărite cu cel dintâi bărbat din viață și așternutul lor. Dar pentru că, în cazul unora, alesul avea 17 ani, al altora avea nevastă acasă și al celor mai multe avea o lipsă gravă de caracter, acest vis nu li s-a realizat.” 

Alice Nastase

Missing

Câte se pot întâmpla în timp..
Este incredibil cum încă sunt uimită şi tresar când văd lucruri ce-mi amintesc că totul a fost real! Am dat din întâmplare peste o postare în care spuneai că-ţi lipsesc şi "m-am cam înmuiat". Eu îţi lipseam atunci, tu îmi lipseşti şi acum!
Ohh, melancolie afurisită.. Cum apari tu când mi-e lumea mai dragă!

*

A trecut un an de când te cunosc..
Încerc, dar nu pot să-mi amintesc cum eram înainte să ştiu de existenţa ta, ce gânduri mă frământau, ce dureri aveam şi ce furtuni înfruntam. Mă simt de parcă te-aş fi cunoscut dintotdeauna şi te-aş fi iubit de la început. Nu pot să îmi aduc aminte cum era fără tine, înainte de a te şti, nu pot nici să-mi imaginez cum ar fi fost dacă nu te-aş fi cunoscut niciodată, dar măcar ştiu că destinele noastre nu se vor intersecta..